Orientări cu privire la participarea ofertanților din țări terțe pe piața achizițiilor publice din UE
Piața achizițiilor publice din UE este deschisă, fiind cea mai mare din lume, cu o valoare estimată la 2 mii de miliarde EUR pe an. Pe piețele din ce în ce mai globalizate, achizitorii publici din UE trebuie să dețină instrumente și cunoștințe adecvate pentru a putea gestiona ofertanții din țările din afara UE.
Orientările publicate pe 24 iulie de Comisia europeană oferă consultanță practică achizitorilor publici din statele membre. Ele vor ajuta achizitorii publici să identifice ofertanții din țările terțe care au acces la piața UE a achizițiilor publice. De asemenea, orientările au în vedere sensibilizarea autorităților contractante cu privire la diferitele instrumente disponibile în setul de instrumente al UE privind achizițiile publice. Acestea includ măsuri care pot fi luate în cazul ofertelor cu prețuri anormal de scăzute, precum și măsuri care să asigure faptul că ofertanții din țările terțe respectă aceleași criterii de calitate ca ofertanții din UE în domenii precum securitatea, standardele de muncă și standardele de mediu.
MFP scoate din Legea prevenirii încălcarea termenului de utilizare a noilor case de marcat
Ministerul Finanțelor Publice propune, printr-un proiect de act normativ, eliminarea contravenției referitoare la nerespectarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a termenelor prevăzute de lege, de a utiliza aparate de marcat cu jurnal electronic (art.10 lit.cc) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.28/1999) de sub prevederile Legii prevenirii nr.270/2017.
Măsura este necesară deoarece operatorii economici care încalcă obligația de dotare cu noile dispozitive, nu au motive obiective pentru neconformare, în condițiile în care au fost emise autorizații de distribuție pentru aparatele de marcat care acoperă toate tipurile de activități economice, iar distribuitorii autorizați au stocuri de aparate de marcat noi. De asemenea, o mare parte dintre operatorii economici au achiziționat și instalat aparate de marcat cu jurnal electronic, iar perpetuarea acestei situații ar duce la discriminarea operatorilor economici corecți.
Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară
În şedinţa din 4 iulie 2019 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50 la sută pe an; și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Datele privind creșterea economică în trimestrul I 2019 arată accelerarea dinamicii anuale a PIB real la 5 la sută, de la 4,1 la sută în trimestrul anterior. Pe partea cererii, consumul final și-a menținut poziția de factor determinant al creșterii economice, intensificarea de ritm datorându-se inclusiv unui efect de bază, urmat de variația stocurilor și formarea brută de capital fix, a cărei dinamică a revenit în teritoriul pozitiv.
În schimb, exportul net și-a amplificat contribuția negativă la dinamica PIB, pe fondul lărgirii ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor și cea a importurilor de bunuri și servicii. Datele la luna aprilie relevă accelerarea creșterii în termeni anuali atât a deficitului balanței comerciale, cât și a celui de cont curent comparativ cu ritmurile înregistrate în trimestrul I al anului.
Instrumentul bugetar pentru convergență și competitivitate
Comisia Europeană a propus la sfârșitul lunii iulie un cadru de guvernanță pentru instrumentul bugetar pentru convergență și competitivitate. Instrumentul va ajuta statele membre din zona euro și alte state membre participante să consolideze reziliența economiilor lor și a zonei euro prin sprijinirea reformelor și a investițiilor specifice.
Noul cadru le va permite statelor membre din zona euro:
- să stabilească orientări strategice pentru reformele și prioritățile de investiții din zona euro (în cadrul recomandării privind zona euro);
- să ofere orientări specifice pentru fiecare țară în ceea ce privește obiectivele de reformă și de investiții, care urmează să fie adoptate în paralel cu recomandările specifice fiecărei țări;
- să primească informații din partea Comisiei cu privire la modul în care statele membre din zona euro au dat curs orientărilor strategice anterioare;
Instrumentul bugetar pentru convergență și competitivitate va fi creat în cadrul propunerii referitoare la Programul de sprijin pentru reforme. Instrumentul bugetar este conceput ca o componentă a bugetului Uniunii, iar dimensiunea sa va fi determinată în contextul negocierilor privind următorul buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027.