Agricover Credit IFN alocă în acest an peste 1,5 miliarde de lei pentru finanţarea fermierilor, iar investiţia în terenurile agricole rămâne cea mai bună destinaţie pentru profitul realizat în agricultură, chiar dacă preţul pe hectar va continua să crească până în 2020.
În jur de 40% din terenurile agricole din România aparţin investitorilor străini, potrivit studiului realizat de către Transnational Institute pentru Comisia de Agricultură din cadrul Comisiei Europene, în jur de 20%-30% din terenul arabil al ţării aparţine cetăţenilor străini din UE, în timp ce alte 10% aparţin unor persoane rezidente în alte state decât cele UE. Altfel spus, din estimările Transnational Institute, aproximativ 5,3 milioane de hectare (40% din aproximativ 13,3 milioane de hectare) sunt exploatate de străini. Numai în Timiş, spun analiştii Transnational Institute, se estimează că în jur de 150.000 de hectare de teren arabil, adică o treime din total, sunt exploatate de companii italiene.
În studiul realizat se atrage atenţia asupra fenomenului de „acaparare” a terenurilor agricole din Europa de Est de către cetăţeni străini din afara UE, analizând, totodată, şi cât teren a fost cumpărat de cetăţeni ai Uniunii Europene, dar din alte ţări decât acelea în care se află terenurile.
De asemenea, potrivit studiului, România este unul dintre statele care au vândut cele mai mari suprafeţe străinilor. „Concentrarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole din Europa de Est este în mod particular alarmantă având în vedere faptul că în tratatele de aderare la UE noile membre state din Europa de Est au obţinut perioade de tranziţie pentru liberalizarea pieţei de fond funciar. Informaţiile sugerează că România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia sunt în mod particular puncte fierbinţi ale acestei probleme”, se arată în raport. Menţionăm că în România, potrivit negocierilor pentru aderarea la UE, liberalizarea pieţei funciare a avut loc începând cu 1 ianuarie 2014, moment din care cetăţenii străini au putut cumpăra teren în ţara noastră şi pe persoană fizică.
O situație pentru 2018 a prețurilor terenurilor agricole este redată mai jos conform datelor Agrointel:
Arad, Timiș și Caraș-Severin: 6.000- 8.500 de euro pe hectar
Satu Mare și Bihor: 4.000 – 7.000 de euro pe hectar
Maramureș, Sălaj, Bistrița Năsăud: 2.500 – 5.000 de euro pe hectar
Cluj, Alba și Hunedoara: 3.500 – 5.500 de euro pe hectar
Mureș și Sibiu: 4.000 – 5.500 de euro pe hectar
Gorj și Mehedinți: 2.500 – 5.000 de euro pe hectar
Vâlcea și Argeș: 2.500 – 4.000 de euro pe hectar
Dolj și Olt: 4.500 – 5.500 de euro pe hectar
Brașov, Harghita și Covasna: 4.000 – 7.000 de euro pe hectar
Buzău, Prahova și Dâmbovița: 4.000 – 7.000 de euro pe hectar
Ilfov și Ialomița: 5.000 – 10.000 de euro pe hectar
Brăila: 5.000 – 7.000 de euro pe hectar
Călărași: 4.000 – 8.000 de euro pe hectar
Teleorman și Giurgiu: 3.000 – 6.000 de euro pe hectar
Tulcea și Constanța: 4.000 – 7.000 de euro pe hectar
Vrancea și Galați: 3.000 – 6.000 de euro pe hectar
Suceava, Neamț și Bacău: 3.500 – 7.000 de euro pe hectar
Botoșani și Iași: 3.500 – 7.000 de euro pe hectar
Vaslui: 2.500 – 4.000 de euro pe hectar
Conform lui Robert Rekkers, directorul general al instituţiei financiare nebancare Agricover Credit: în 2017, au fost tranzacţionate 100.000 de hectare de terenuri arabile în România, valoarea anuală a tranzacţiilor fiind de circa două miliarde de lei. Agricover Credit IFN a finanţat în jur de 15% din totalul tranzacţiilor din 2017.
În ceea ce priveşte preţul terenurilor agricole în România, şeful Agricover Credit IFN susţine că studiile realizate la nivelul instituţiei arată că în ultimii cinci ani acesta s-a dublat sau chiar triplat în unele zone şi va mai cunoaşte o creştere până în anul 2020.
Potrivit sursei citate, elementele care determină creşterea de preţ în România se referă la gradul mare de fragmentare a terenurilor, dar şi la faptul că un fermier deţine în proprietate, în medie, doar 10-15% din terenul lucrat, restul fiind arendă.
Pentru mai multe informații: Agerpres