Conform Programului de Guvernare 2017-2020 aprobat de Parlamentul României și publicat în Monitorul Oficial al României nr. 5 din 4 ianuarie 2017, modelul economic pe care Guvernul îl va aplica începând cu 2017 este unul care vizează îmbunătăţirea mediului de afaceri din România, precum şi creşterea bunăstării tuturor românilor.
Programul economic va fi caracterizat de o sumă de principii, printre care, din perspectiva politicii fiscale se menţionează: simplificare, deschidere, transparenţă, stabilitate, predictibilitate, prevenţie, respect şi încurajare.
În domeniul impozitului pe profit obiectivul principal la nivel național și european este reprezentat de lupta împotriva evitării plății impozitului și a planificării fiscale agresive, prin promovarea unor măsuri care să contracareze erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor. În acest sens se va transpune Directiva(UE) 2016/1164 a Consiliului de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne.
În același timp, începând cu 1 ianuarie 2017, au fost promovate și măsuri care să susţină investiţiile, prin aplicarea nelimitată în timp a facilității fiscale de scutire de impozit a profitului reinvestit.
Referitor la această măsură a extinderii facilității de scutire a profitului reinvestit, se menţionează că impactul economic aşteptat îl reprezintă creşterea atractivităţii mediului investiţional, creşterea competitivităţii şi a productivităţii muncii. De asemenea, se aşteaptă ca introducerea acestei facilităţi fiscale să determine crearea de noi locuri de munca, să producă efecte directe de creştere a interesului investiţional, orientarea agenţilor economici spre domenii de înaltă tehnologie în scopul obţinerii de valoare adăugată mare, cu impact asupra producţiei şi exporturilor.
Această facilitate are și rolul de a încuraja activitatea de investiţii într-un moment în care sectorul privat autohton trebuie să îşi consolideze poziţia financiară cu scopul compensării cererii mai reduse de pe pieţele europene şi internaţionale; creşte volumul de investiţii străine directe.
Este, de asemenea, de aşteptat ca majorarea investiţiilor să stimuleze creşterea producţiei interne de bunuri de capital (utilaje şi echipamente, computere, programe informatice). Potrivit opiniei inițiatorilor, impozitul specific unor activități va conduce la promovarea unei etici în afaceri, prin eliminarea concurenței neloiale, creșterea conformării voluntare și stimularea investițiilor.
Pe de altă parte, în 2016 au fost adoptate mai multe măsuri de combatere a evaziunii fiscale. În prezent se continuă introducerea obligatorie, dar treptată, a unor aparate de marcat electronice fiscale care sunt conectate la sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Un impozit specific anual pe venit a înlocuit impozitul pe profit pentru contribuabilii care își desfășoară activitatea în anumite domenii, cum ar fi serviciile hoteliere și baruri/restaurante. Impozitul se calculează pe baza unor coeficienți, cum ar fi suprafața spațiului alocat activității, indiferent de volumul vânzărilor sau de profiturile nete. Cu toate acestea, din 2017, pragul cifrei de afaceri pentru aplicarea regimului fiscal pentru microîntreprinderi a fost mărit de cinci ori, iar rata de impozitare a fost redusă, extinzându-se, prin urmare, sfera abaterii de la regimul fiscal standard, ceea ce poate contribui și mai mult la evitarea obligațiilor fiscale.
Un alt considerent avut în vedere pentru stimularea creșterii economice îl constituie reducerea nivelului cotei standard de TVA, o pârghie deosebit de importantă din perspectiva dezvoltării economiei naționale, prin relansarea consumului intern, ca urmare a creării premiselor necesare pentru scăderea prețurilor bunurilor și serviciilor în general. Impactul unui astfel de demers prin prisma reducerii evaziunii fiscale duce la crearea unui mediu concurențial adecvat, cu efecte benefice asupra mediului de afaceri.
Gradul de respectare a normelor fiscale rămâne scăzut, fapt demonstrat și de faptul că România înregistrează cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE conform raportului Comisiei Europene publicat pe 22 februarie 2017 în cadrul semestrului european 2017. Deficitul de încasare a TVA, și anume diferența dintre veniturile din TVA preconizate teoretic și TVA-ul colectat efectiv, a crescut cu 3,4 puncte procentuale în 2014 în ciuda unui mediu economic favorabil și a introducerii de măsuri antifraudă. În 2016, pentru combaterea evaziunii și a fraudelor în materie de TVA, a fost modificată și clarificată legislația privind înregistrarea și radierea contribuabililor în scopuri de TVA, iar procedurile de rambursare a TVA-ului au fost ajustate.
Aşadar, România are în viitor o mare provocare. Îmbunătățirea guvernanței economice la nivelul companiilor de stat, creșterea efectului de multiplicare al investițiilor publice, accelerarea luptei cu evaziunea fiscală și îmbunătățirea colectării precum și creșterea potențialului de absorbție al fondurilor europene ne pot îndreptați la speranța menținerii României în topul economiilor UE și astfel creșterea nivelului de trai al membrilor societății deziderat major al Programului de Guvernare.